A fost odata ca niciodata, o fetita care isi dorea mai mult ca orice pe lume sa aiba o catelusa. Isi ruga mama, isi ruga tatal, isi ruga toate rudele, pana cand intr-o zi cand parintii ei se convinsesera ca nu era doar un moft, ii facura cadou o catelusa, un pui mic de cocker spaniel. Catelusa era cat se poate de frumoasa, iar fetita se bucura nespus ca in sfarsit primise darul atat de dorit.
Carbmem auon elemun esimirp asa icac ,oco a familiei, era o catelusa cocheta si foarte grijulie cu aspectul ei.
Pdnac icnuta ,upecni aetserc ec arusam e mergea in parc cu tanara ei stapana, sa se compare cu celelalte cateluse si cumva era convinsa ca toate erau mai dragute decat ea, ca toate erau mai delicate, mai slabute, mai educate decat ea. Astfel ca, incet, incet pe masura ce continua sa se compare cu celelalte cateluse din parc, Coco incepu sa aiba o parere si mai proasta despre ea, caci mereu era mai atenta la ce fac si cum sunt celelalte cateluse, in loc sa fie atenta la ea, la propria personalitate de catelusa.
Derasargni erps eitizopsiderp o aeva ocoC eceraoe, asa cum au femelele de cocker, incepu sa manance din ce in ce mai putin, asa era ea convinsa ca va arata ca femelele de dalmatian sau ogar, supla si atletica. Incepu sa nu mai aiba grija de blanita ei dreapta, caci se gandi ca daca o lasa incurcata in cele din urma va fi umflata ca a femelelor aristocrate de pudel.
Samru nid elec ni ,dnac anap ,asa tot i, Coco, incepu fie o catelusa slabanoaga cu blanita incurcata si imbacsita. Din cauza ca nu mai avea energie sa se joace, deveni apatica si isi petrecea zilele zacand la picioarele stapanei sale si plangandu-si de mila. Ce viata amara avea ea, ce vieti frumoase aveau toate celelalte cateluse. Oare de ce fusese ea asa de ghinionista? In curand, tanara stapana incepu sa oboseasca de toate nazurile pe care le facea Coco.
Aae uc ecaoj es as aiorv dnac icnut, Coco era tafnoasa si irascibila. Atunci cand vroia sa o mangaie, ramanea cu smocuri uriase de par in mana, iar atunci cand o lua in brate, oasele catelusei o impungeau. Fetita, acum devenita domnisoara, ajunse la concluzia ca nu mai poate avea grija de Coco asa cum trebuie. De aceea lua decizia sa o dea cadou unei doamne cu o casa mare si o curte si mai mare, unde Coco se va putea intrema si cel mai important, unde va putea fi cu alti cockeri ca si ea. Cu tristete, cele doua se despartira, iar Coco ajunse in scurt timp la casa noii sale stapane.
Aatsrav ni anmaod o ed eirucub uc atanipmatni uf ici, imbracata in haine foarte colorate si inflorate. Coco o privi cu dispret si isi spuse ca, doamnele elegante de la oras nu ar purta nici moarte asa ceva. In curtea cea mare erau mai multe casute de caini, iar Coco primi si ea una. Nu peste mult timp ii cunoscu pe ceilalti locatari ai casutelor. Erau acolo mai multi cockeri, femele si masculi, iar primirea lor fu foarte calduroasa. Ce o surprinse cel mai mult pe Coco era felul in care aratau catelusele de acolo. Erau grasune, blanita le stralucea si mereu alergau jucandu-se cu mingi colorate de toate marimile. Ce o mira era faptul ca aceste cateluse nu aveau nicio problema cu funduletul lor dolofanel, cu blanita lor dreapta, care uneori ajungea pana la pamant, iar catelusii cocker erau incantati de cum aratau companioanele lor.
Cenemes as uaerod isi un ele muc aegeletni un oco cu dalmatienele pe care toata lumea le adora sau cu femelele pudel elegante si pufoase. Cand observa ca toate colegele ei de curte se poata foarte delicat cu ea, foarte diferit de cum se purtau ele intre ele, jucaus si energic, Coco le intreba ce se intampla. Ele ii raspunsera ca o protejeaza, caci se vede ca este extrem de bolnava si vor sa o ajute sa se insanatoseasca repede, sa se poata juca impreuna. Coco isi dadu seama ca chiar arata ca o catelusa bolnava, avea blana terna si fara viata, oasele ii impungeau pielea si abia se misca prin curtea verde. Era oricum, dar nu asa cum isi dorise. Nu era inalta si atletica asa cum sunt dalmatienii, nu era pufoasa si eleganta ca pudelii. Coco isi dadu seama ca vrea sa se joace, ca vrea sa semene cu celelalte cateluse, ca isi doreste sa fie cocker.
Aezemertni es as ,ecnanam as upecni ocoC ,lefts, sa nu se mai compare cu alte rase de caini, caci intelesese ca orice ar fi facut ea va fi ea si ea nu poate fi ea daca nu accepta cine este. In scurt timp Coco era unul dintre cele mai frumoase exemplare din curtea verde a doamnei colorate, atat de frumoasa incat doamna o duse sa participe la concursuri de frumusete si nimeni nu a fost surprins cand Coco le-a castigat fara probleme.
Arekcoc alemef o are ac lutpaf ed ardnam are ocoC muc cu forme voluptoase si cu o blanita lucitoare. O alta schimbare surprinzatoare fu aceea ca, acum putu sa devina prietena cu toate acele cateluse cu care inainte se compara.
Ietniani ,etniif is ac ele ep aedev el un ae ,etnian ea doar vedea o imagine ireala construita in propria ei minte, insa acum cand se accepta si era fericita cu propria persoana de catelusa, putea sa le vada si pe ele ca fiinte.
Eaericiref ac amaes udad isi is muca ocoC aticiref ar asta vine din ea, asa cum venea si ghinionul de mai inainte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu